Campania națională de informare „Spații publice fără fumat” are ca obiectiv creșterea gradului de informare în rândul populației cu privire la efectele nocive ale fumatului asupra sănătății generale.
Secretarul de stat Alin Țucmeanu a declarat că Ministerul Sănătății a refinanțat în 2014 programul „Stop Fumat”, prin care toți fumătorii care doresc să combată această dependență beneficiază de tratament gratuit. El a precizat că o altă modalitate de combatere a depedenței de tutun este interzicerea fumatului în spații publice.
„Susțin inițiativa de modificare a Legii nr. 349/2002, care interzice total fumatul în spațiile publice”, a spus Alin Țucmeanu.
În contextul discuțiilor recente privind impactul pe care reducerea consumului de tutun l-ar putea aveam asupra bugetului de stat, directorul general al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Paul Anghel, a subliniat faptul că „sănătatea populației nu are preț”, combaterea dependenței de nicotină fiind, în opinia sa, mai importantă decât ponderea la bugetul de stat a taxelor și accizelor aplicate produselor din tutun.
„Alături de Ministerul Sănătății, am desfășurat acțiuni de control comune, soldate cu sancțiuni și amenzi. În perioada 2011-2014, au existat 2.352 sancțiuni, dintre care 211 au constituit avertismente, iar 2.141 amenzi contravenționale. (…) Consider că este de bun augur aprobarea proiectului de lege care vizează interzicerea totală a fumatului în spațiile publice, având în vedere practica europeană”, a spus Paul Anghel.
Campania a fost lansată în contextul în care, în România, numărul tinerilor cu vârste între 15 și 39 de ani care fumează a crescut cu 5% în anul 2014 comparativ cu 2011, deși la nivelul Uniunii Europene trendul a fost descendent, potrivit Eurobarometrului „Atitudinile europenilor față de tutun și țigări electronice”.
„Față de anul 2011, (în țara noastră, n.r.), prevalența fumatului a scăzut cu 3%, realitate care se va reflecta în indicatorii epidemologici ai unor boli precum astmul bronșic și afecțiunile cardiace”, a declarat doctorul Laura Magda Ciobanu, expert al Ministerului Sănătății pentru controlul tutunului la Comisia Europeană și Organizația Mondială a Sănătății.
România se situează în continuare pe locul al doilea, după Grecia, în ceea ce privește ponderea populației afectate de expunerea la fumul de țigară în spațiile publice și are rata cea mai mare de expunere din spațiul comunitar la reclame care au ca temă consumul de tutun.
Un alt aspect îngrijorător subliniat de statisticile europene este faptul că, în România, populația cu venituri scăzute, care are dificultăți în a-și plăti facturile, a înregistrat un număr mai mare de fumători în anul 2014, față de 2011, în timp ce în țările europene, procentul fumătorilor în rândul acestei categorii sociale a scăzut.
Totodată, numărul românilor care au încercat să se lase de fumat a scăzut cu 11% în anul 2014, față de 2011, în contextul în care celelalte state membre UE înregistrează un trend ascendent.
„În ceea ce privește renunțarea la fumat, ne putem adresa tinerilor pentru ca aceștia să nu înceapă să fumeze, însă costurile mai mari, în sistemul medical, sunt generate de fumătorii adulți”, a mai spus doctorul Laura Magda Ciobanu.
Potrivit datelor Ministerului Sănătății, peste 10% din chetuielile cu bolnavii de cancer (74.829.631 lei) au fost pentru diagnosticul și tratamentul pacienților cu cancer pulmonar, afecțiune asociată în mod frecvent cu dependența de tutun.
Campania de informare „Spații publice fără fumat”, derulată de Ministerul Sănătății, beneficiază și de susținerea societății civile, prin implicarea Asociației Tinerii Uniți, care s-au angajat în lupta pentru „o Românie care respiră”. În prezent, în România sunt 57 de medici din 20 de județe implicați în programul „Stop Fumat”.
În luna aprilie, peste 100 de organizații nonguvernamentale au inițiat Coaliția „România respiră”, care susține interzicerea totală a fumatului în spații publice închise, în parcuri și în locuri unde se practică sportul.
Inițiatorii Coaliției „România respiră” – organizații neguvernamentale din domeniul tineretului, al protecției copilului și sănătății, profesioniști din domeniul medical și academic, personalități publice și lideri de opinie – arătau atunci că scopul inițiativei civice este „protejarea sănătății persoanelor fumătoare și nefumătoare de efectele dăunătoare ale fumatului, precum și prevenirea răspândirii fumatului în rândul minorilor și asigurarea unui nivel adecvat al calității vieții populației, cu o atenție specială acordată tinerilor”.
Coaliția a lansat și un manifest, în care a arătat că România este, în prezent, deținătoarea unor recorduri negative în ceea ce privește protejarea față de fumul de tutun în spațiile publice.
„În condițiile în care în România peste 73 la sută dintre adulți nu fumează și o bună parte dintre ei suferă și mor prematur din cauza unor boli cauzate de fumat, se impune o lege protectivă față de expunerea la fum de tutun. Cerem Parlamentului, Guvernului și Președinției să sprijine acest demers de sănătate publică de o importanță vitală pentru viitorul nostru și al tinerei generații și să redăm împreună României imaginea «clară» pe care o merită”, declara atunci președintele Societății Române de Pneumologie, Florin Mihălțan.